Showing posts with label Arta. Show all posts
Showing posts with label Arta. Show all posts
Monday, November 25, 2013
Saturday, November 23, 2013
Tors
Intr-una din zile, curios, m-am asezat pe scaunelul de lemn de langa torsul aproape finalizat, am luat o pila si am inceput sa pilesc lemnul. Vedeam cum rumegusul se desprinde in bucatele mici, rostogolindu-mi-se pe maini. Traiam o emotie speciala. Faceam ce facea si tata. Sau incercam. Nu m-am jucat mult de-a sculptorul, insa suficient. Cand a vazut, nu m-a certat prea tare, insa a fost nevoit sa il faca si pe celalalt mai mic...
Monday, September 16, 2013
Viziuni urbane onestene la Bucuresti
Am fost onorat de acceptarea proiectului fotografic "Viziuni urbane" in cadrul EBienalei, bienala internațională de artă contemporană a Festivalului și
Concursului Internațional George Enescu, scopul proiectului - acela de a identifica, a reevalua la adevarata valoare, de a promova situri de o importanta culturala nationala majora aflate in Onesti - depasind astfel granitele trotusene. Fotografiile reprezinta lucrari ale unor artisti precum Constantin Berdila, Constantin Baraschi, Ion Vlad, Paul Vasilescu, Constantin Popovici si multi alti sculptori de valoare, "amprente" de suflet pe care acestia le-au lasat culturii intr-un tanar oras industrial.
Intr-un mediu prietenos, la Cafepedia Romana, Duminica 15 septembrie am vernisat expozitia de fotografie ce cuprinde cele 14 lucrari pe care le-am donat Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti" din Onesti, expozitie ce va putea fi vizitata pana pe data de 5 octombrie 2013.
Asa cum spuneam, toti artistii ale caror lucrari sunt reprezentate intr-o viziune proprie in fotografii si-au lasat o parte din suflet in operele de arta, eu nu am facut decat sa le "imprumut" sufletul.
Multumesc dragei mele Georgiana pentru suport, Ilinei si lui Cristian pentru incredere, gazdei primitoare prin Silvana, tuturor celor prezenti la vernisaj si celor care vor vizita expozitia.
Intr-un mediu prietenos, la Cafepedia Romana, Duminica 15 septembrie am vernisat expozitia de fotografie ce cuprinde cele 14 lucrari pe care le-am donat Bibliotecii Municipale "Radu Rosetti" din Onesti, expozitie ce va putea fi vizitata pana pe data de 5 octombrie 2013.
Asa cum spuneam, toti artistii ale caror lucrari sunt reprezentate intr-o viziune proprie in fotografii si-au lasat o parte din suflet in operele de arta, eu nu am facut decat sa le "imprumut" sufletul.
Multumesc dragei mele Georgiana pentru suport, Ilinei si lui Cristian pentru incredere, gazdei primitoare prin Silvana, tuturor celor prezenti la vernisaj si celor care vor vizita expozitia.
Saturday, November 24, 2012
Thursday, July 19, 2012
Scoica
Cred ca sunt douazeci de ani de la povestea asta...Poate mai multi, poate memoria imi joaca feste, desi imi place sa ma laud cu o memorie de elefant. Cea de lunga durata, ca de multe ori uit unde mi-am pus cheile.
Dar sa revin. In copilarie, intr-o vacanta de vara, am mers la bunicii mei din partea tatalui, intr-un sat din Buzau. De acolo mi-au ramas in minte cismeaua de la poalele dealului, magazia cu sculele aranjate parca la marele fix de bunicul meu, ciresul din gradina unde, catarati si infulecand cirese pietroase pana la refuz, varu-meu imi povestea una din partile de la "Razboiul Stelelor"pe care eu inca nu o vazusem ( deh, la Brasov filmele ajungeau mai repede decat la Onesti, unde saptamani la rand rula doar "Un gentleman in Vestul Salbatic"),si....SCOICA...
Ajunsi la Cislau, taica-meu gaseste in magazia lui bunica-meu un bustean mare, scapat de la taiere, inalt de vreo jumatate de metru si gros de vreo treizeci. Cu toate sculele lui bunicu sub nas, incuie usa frumusel si se pune pe treaba. Noi , curiosi, "Ce faci acolo?". Elanul iscoditor era taiat din radacini cu un sec "Vedeti cand termin." Am tot incercat noi sa ne dam seama ce face, uitandu-ne pe geamul prafuit al magaziei, insa mare lucru nu vedeam; doar boca-boca, si din cand in cand cum busteanul isi schimba forma...
Dupa cateva zile, treaba era gata. Tin minte si acum ce impact a avut asupra mea transformarea acelei bucati inerte de lemn in ceva atat de fragil, cu forme atat de curate, cursive, cum este o scoica. Ba mai mult, si cu o perla...
A doua zi am luat si eu o bucatica de lemn, si cu un cutitas am inceput sa tot cioplesc in el. Pana m-am taiat...
"Scoica" - sculptura in lemn de Stefan Neagu (sn.)
Dar sa revin. In copilarie, intr-o vacanta de vara, am mers la bunicii mei din partea tatalui, intr-un sat din Buzau. De acolo mi-au ramas in minte cismeaua de la poalele dealului, magazia cu sculele aranjate parca la marele fix de bunicul meu, ciresul din gradina unde, catarati si infulecand cirese pietroase pana la refuz, varu-meu imi povestea una din partile de la "Razboiul Stelelor"pe care eu inca nu o vazusem ( deh, la Brasov filmele ajungeau mai repede decat la Onesti, unde saptamani la rand rula doar "Un gentleman in Vestul Salbatic"),si....SCOICA...
Ajunsi la Cislau, taica-meu gaseste in magazia lui bunica-meu un bustean mare, scapat de la taiere, inalt de vreo jumatate de metru si gros de vreo treizeci. Cu toate sculele lui bunicu sub nas, incuie usa frumusel si se pune pe treaba. Noi , curiosi, "Ce faci acolo?". Elanul iscoditor era taiat din radacini cu un sec "Vedeti cand termin." Am tot incercat noi sa ne dam seama ce face, uitandu-ne pe geamul prafuit al magaziei, insa mare lucru nu vedeam; doar boca-boca, si din cand in cand cum busteanul isi schimba forma...
Dupa cateva zile, treaba era gata. Tin minte si acum ce impact a avut asupra mea transformarea acelei bucati inerte de lemn in ceva atat de fragil, cu forme atat de curate, cursive, cum este o scoica. Ba mai mult, si cu o perla...
A doua zi am luat si eu o bucatica de lemn, si cu un cutitas am inceput sa tot cioplesc in el. Pana m-am taiat...
"Scoica" - sculptura in lemn de Stefan Neagu (sn.)
Subscribe to:
Posts (Atom)